La mine nebunia e dubla

 De 2 zile in casa toate-mi sunt cu susul in jos si cu josul in sus.Asta pentru ca pe mine ma streseaza examenu de anul viitor , ma deranjeaza ca nu pot face nimic ca sa schimb atmosfera si ma inspaimanta faptul ca as ajunge in bratele unui violator dement :))

  Ma scol la 7:49 de 2 zile.

   De doua zile fac aceleasi exercitii si nu inteleg nimic

   De doua zile sunt rugata sa ies din casa

   De doua zile ma cert cu o singura persoana

   De doua zile fac atatea lucruri.Lucruri , pe care nu le fac niciodata fara sa-mi dau seama de consecinte.

   Cu toate astea gresesc la fiecare pas.Oare cati dintre noi au avut doua zile la rand cand toate le-au mers prost si cati vor avea?

Good night , my sweet nightmare

                                                                                  Ca fapt divers , mi-am amintit de zilele mele in spital.Spitalul Judetean al orasului Focsani (Vrancea) este atat de  “primitor” incat iti permiti sa faci poze acolo.

    Mizeria nu exista decat la cote mari. Nu la mici.Plus asistenta care e atat de buna , incat e in stare sa-ti ia din doza de medicamente.

    Eu nu am avut nevoie de mancarea lor , care nu se poate numi “mancare ”.Eventual daca se implica gandacii , insa sarim peste ca sa adaog urmatorul lucru : am colegi care ma hranesc. In doua ore  am omorat tot salonul , si toate asistentele cu galagie.Cui ii mai pasa cand stand in “carcera” aia simti ca te rupi de lume?!

   Poza de mai sus , este preluata dar mi se pare ca ar exprima exact ceea ce vreau sa zic. Nimic nu se compara cu spitalele romanesti.Unde vrei nu vrei tot intro mizerie crunta ajungi.Iar dimineata la 6 iti aprind luminile in salon ca sa pregateasca tratamentul , apoi vine si spune ca face inspectie doctorul si nu vine nici bunicu , mai si tipa la tine ca ai mancare in sertare .

   Poate ca renumele este trebuie sa il aiba Romania.Asta pentru ca toate se rezuma la ceea ce vor altii sa detina , nu sa le faca bile altora.

   Au ajuns doctorii sa lipeasca la intrare avertismente ca intri in spital pe propria raspundere?! Ma duc sa ma tratez dar e posibil sa mor la un cutremur sau pur si simplu sa cada cladirea pe mine.

   Iti faci programare si te cheama in salon dupa 2 ore , vorbesti frumos cu ei si-ti raspund rautacios.Le dai o cafea sau un pachet de tigari ca sa ai servicii mai bune , pe cand toate astea ar trebui sa fie cuprinse in meserie. Platim dublu si primim un sfert.

  In Romania primim tratament dupa cat de gros e tocul de bani pus in halatul doctorului.Ma rog, si al asistentelor ca incep sa se creada la fel ca ei (doctorii) , si sa hotarasca ele cat de multa penicilina da la bolnav si cata nu…

   Oricine mai vrea sa intre in spital , sa aduca doctorul acasa , nu sa se duca acolo :))

Lucian Mandruţă-Fabrica De Tămîie

-Carte de muncă în industria cuvintelor-

“Suntem o natiune de vrajitori.Doar ca in loc de bagheta magica folosim cadelnita.Ea transforma orice mizilic in ditamai evenimentul si orice mizerie in fapt de viata perfect suportabil”

  Aflat pe coperta impreuna cu poza autorului , citatul de mai sus reprezinta o scurta prezentare a cartii.Desi meseria lui Lucian se reflecta in totalitate asupra cartii , talentul este vizibil inca din primele pagini.Tema totala dupa mine ar fi ironia.

  Cartea este editata de Ego , insa pe nimeni nu mai intereseaza asta . Nici macar atunci cand cauta un anumit volum.Se duc doar cu titlul si autorul.In fine , am sa citez in continuare primele randuri cu care Mandruta incepe :

 ”Eu si istoria

  Patrioti nemti , japonezi sau malaiezieni

     Eram in clasa a 3a cand am aflat ca avem o tara frrumoasa si bogata.Am trait vreo cativa ani cu sentimentul placut ca , dintre toti copiii caer s-au nascut in 1967 , eu sunt cel mai norocos.Pentru ca sunt roman ,  si nu american.Daca eram american , parintii mei ar fi fost amenintati cu somaj , iar eu n-as fi avut o copilarie prea fericita prin pricina demonstratiilor si a batailor cu politia , care s-au desfasurat , probabil , in fata casei mele. ” etc

 

    Parerea mea este ca pentru o doza de ironie , de care politica , viata si omul nu scapa , se merita din plin.De asemena este foarte usor de citit pentru ca are articolele structurate foarte bine

   Recomand cartea tuturor celor care vor o parere a unui jurnalist care nu iarta nimic in randurile sale

In intuneric

 Nu ma simt prezenta.Nu tac , nu vorbesc.Doar imi imprastii mirosul pielii in atmosfera.A ce miroase?

  Cunosc acest zambet necontrolat , care iese la iveala atunci cand ma simt prea derutata.

  Cunosc cel mai scurt reflex al mintii mele otravite.Insa nu ma pot controla.

  Mi-am dorit mult sa par normala.-Insa sunt anormala.

  Am incercat sa zambesc mai des in fata oglinzii.Mi-am patat onoarea.

  Mi-am schimbat hainele .-Am ajuns o curva

                                                                               Mi-am vopsit parul-Nu ma mai recunosc

      Imi ating sanul stang , inima bate cumplit de repede.Mi-e frica de mine.Daca sunt bolnava?

      Daca sunt , nimeni nu va mai sti

      Daca nu sunt , toti vor sti ce am crezut

      Insa nu.Poate sunt nebuna.

      -Toti vor observa

      Daca sunt sanatoasa:

       -Nimeni nu va avea curajul sa intrebe daca  m-am simtit vreodata prost

     Nu cunosc.Poate va fi bine , poate va fi rau.Cine imi poate descrie viitorul , asa cum nici El nu stie?

Mai am un talent

Duminica ce a trecut am fost la plaja , unde m-am copt timp de 6 ore.In ciuda chinului cu care m-am urcat in masina sa ma intorc in Focsani , am avut parte de ceva la care nu ma asteptam.La autostrada de unde trebuai sa ies , un sir lung de masini , o salvare , descarcerarea si o multime de oameni in jurul unei masini iesite de pe banda.

 Normal ca nebunia mea curioasa m-a aruncat din masina sa vad ce s-a intamplat.Desi nu am aflat nimic concret ca altii erau mai disperati decat mine , am avut timp sa vad cat de greu au scos oamenii din masina , si ca se audea sunetul altei masini de salvare.Ca sa fac loc masinii (pentru ca era plin de masini) am plecat.De atunci ma tot intreb daca au fost morti , de ce s-a intamplat si cum.Se pare ca nu voi afla , pentru ca nu a fost televizat si nici in ziar prezentat

 

  Asta-noapte pe la 2-3 m-am trezit bursc de la un suntet de masina , atat de puternic care m-a cutremurat.Mama a sarit repede sa vada ce este .Asta ca sa aflam ca e probabil ca un betiv sa fi intrat in usa de la caminul surdo-mutilor. Insa sunetul a fost atat de puternic incat nu ma asteptam sa mai fie in viata.Spre uimirea mea , s-a intors de unde a plecat.

  Si ne mai mira ceea ce poate face fiinta umana.

1.2.3.4.5.etc

In aceasta seara am primit niste poze , de la un vechi prieten….pe care nu l-am vazut niciodata , dar a fost printre primii in lista mea de messenger.Asta acum…nu stiu cati ani.Ca sa -i arat talentul am sa postez aici niste poze :

Cat naiba e ceasu’?

  Afara vremea se joaca , ma rog , rade de mine.Nici nu ploua dar nici soarele nu iese. Ma mananca nasul , ma doare capul , ascult Katie Melua , si mor in casa.Desi m-am trezit acum o ora , am avut timp sa ma indop cu gogosi si cu apa minerala.Si nu , nu sunt la cura :)) Ma simt din ce in ce mai bine cu problemele mele mintale.

   Am norocul , ca biroul meu se dezmembreaza.Aseara am pus piciorul pe lemnu care ar trebui sa ma faca sa ma simt mai bine , cand ametita de atatea teme , sa ma relaxez…Si nici nu am profitat de moment  , ca nebunul a si facut “poc”.Ce sa mai spun cand nici manerele de la usi nu le ma am…si alea abia cand l-am luat(biroul)  au fugit de mine.Ei na.Who cares.Cat rezista masa , nimic nu-mi trebuie.

   Nu stiu ce voi face azi.Nu cred ca fac ceva.Citesc , fac exercitii la engleza pana imi vine sa iau pastile , si apoi ma culc.Maine la fel.Si tot asa pana pe 3 august cand plec la Bran.

  Mereu luna august a fost plina de activitati.Si asta ma enerveaza.In luna aia ar trebui sa ma relaxez! Nu sa umblu prin tara …

  Ceasul e 10:55. Probabil atat va fi si cand ma voi culca.Programul meu merita atentie , pentru ca e plin de plictiseala!

A new day , a fucking dream

  Iată că a fost scris in istoria Romaniei , ca după ce mari oameni s-au luptat sa ne salveze ţara , sa ne unească , sa vina două gemene , sub numele de Indigo si sa ne facă de ras.Talentul lor inconstient ne-au adus rusinea crunta , pentru care Stefan cel Mare cred ca sufera de un atac de cord.

 Nu stiu cine le-a zis domnisoarelor ca au un talent iesit din comun.Sau ca merita sa participe la concursuri in New York.

 Pacat , eu le-as fi trimis acasa cu primul tren , indiferent la ce ora ar fi fost.Mi-e ciuda ca doamna Osbourne le-a dat o a doua sansa panaramelor …

  Panarame?!De ce panarame , nu? Pentru ca in prezentarea lor , inainte de a canta , a fost oribila.Imbracate parca pt dansuri… ma   abtin.Cum naiba sa ti se para frumos , cand vezi cum se misca alea pe scena si incearca sa cante .Pentru ca nu au cantat.

   Da , oricum , nu merita.Trebuia sa vina cineva la America’s got talent si sa ne faca  de ras, nu?! Poate ca asa e romanul.

  Suntem mandri ca traim in Romania!

Oare?

Ma simt blocata in acest spatiu minuscul.Este incomparabil , se asemenea platitudinal.Nu stiu daca cineva intelege cum e sa incerci sa scapi de lume , iar oamenii sa vina atunci toti peste tine.Este exact ca intro carcera.Tu vrei  sa fugi , si tot te infunda.

 Nu cred ca este perfect.Ti se pare perfect? E o stare naturala , numai buna  pentru discutii interminabile , plictisitoare despre viata sexuala a nu stiu cui , despre politica si televiziune

  Oh…

Mircea Cartarescu-La o artista

Mircea Cărtărescu La o artista prieteno, dormi liniştită cu capul pe perna mea iar eu voi sta să mă uit la tine ne-am jucat mult timp unul cu altul sticla de vodcă e la jumătate iar noaptea e-n toi ţigări mai ai doar vreo două ce a fost cu tine haios şi ce a fost sexual şi discuţiile deştepte şi filmele de la biblioteca franceză sunt ca un anotimp încheiat tu vei avea alţi iubiţi eu voi scrie alte poezele dormi liniştită pe perna mea prieteno mă-ntreb dacă pieptul tău băietesc ca al mulatrei lui Baudelaire se va mai suci vreodată spre mine mă-ntreb cum te vei purta mâine la gară ştii tu ce e lumea? n-ai să ştii niciodată, nici eu n-am să ştiu o să târâm valiza pe roţile pe caldăramul peronului şi dupa asta vom coresponda pân’la vară arăţi aşa de aiurea fără ochelari e lună plină, ţii minte că am văzut-o prin geamul lui 21 am prins zile mişto şi am făcut multă dragoste dar totul e ca un anotimp încheiat tu vei mai uimi şi pe alţii cu clasa ta eu voi mai scrie alte poezele

Dorin Popa-Sub privirea ta

Dorin Popa sub privirea ta ale mele toate se clatină înspăimîntate şi toate cu sfială mai ale mele devin

De vina -i Ioana

Alexandru Andrieş

De vină-i Ioana

Eram la pământ,
Eram la podea:
Într-o astfel de clipă
A apărut ea.
Ea mi-a zâmbit,
Şi eu i-am zâmbit;
I-am dat sufletul meu,
Ea l-a mototolit,
L-a aruncat pe jos…
Te-ntreb: aşa ceva, cui i-a fost de folos?

L-am luat de jos,
Am vrut să-l repar.
Meşterul mi-a zis:
“Te zbaţi în zadar!
Uită-te la mine,
Am păr alb în mustăţi:
Sufletul tău e făcut bucăţi,
Mai bine lasă-l jos!
Te-ntreb: aşa bucăţi cui i-ar fi de folos?

L-am rugat frumos:
“Nu mă lăsa aşa,
E imposibil
Să nu fie ceva!”
El a zis: “Există,
Da’ e foarte dureros,
Şi nici măcar nu ştiu dacă-i de vreun folos,
Mai bine stai aşa,
Şi-n loc de suflet îţi pun
O bucată de tinichea!”

I.

 
Placerea cu care te-am tinut de mana atunci cand am fost doar noi doi , acum ma face sa plang.Caci nici nu te-ai uitat inapoi si nici macar “la revedere” nu mi-ai spus.Cat am suferit nici eu nu cred ca am constientizat , dar am ales sa-mi asez fata in poala , sa nu mi se vada rusinea .

 Lumea se uita pe strada la mine .Cred ca arat rau. Dar cu ce drepturi mi se infatiseaza ei acum , si ma judeca pentru ceva ce eu nu am facut?!

 Nu e drept , si vreau sa fug , sa -ti cer ceea ce nu am avut curajul atunci.Oare as mai putea sa indujr inca odata apasarea cumplita ce m-a tinut incatusata .

  Imi pare rau , dar mi-e teama ca nu mai am puterea.Cred ca voi sta asa pentru tot restul vietii mele.Ma voi lega de ceea ce exista si nu de ceea ce vrea a exista…

O scrisoare cu fotografii

In ritm cu ploaia

  E minunat afara , atat de minunat incat mi-as dori ca ticul meu verbal sa fie “minunat”.Nu stiu daca mi se intampla doar mie , dat atunci cand vad stropii lovind peste tot imi vine sa imbratisez aerul . E o senzatie placuta , euforica , necunoscuta care ma poarta peste lumi dezvaluite doar mie.

  Racoarea ce ma surprinde inca in camasa de noapte imi face pielea sa tremure.Insa nu ma impiedica sa zambesc de placere.Tine-ma de mana , si hai sa pasim amandoi in aceasta vraja.

  Ridic mainile ca si cand as imbratisa cerul si inspir puternic! Ah…cat de bine e acum , dupa atatea zile de soare , minunea ploii ma calmeaza.

  Ziua buna!

1.Oamenii

Ca sa incep direct ma exprim astfel: In lumea noastra , “cea de toate zilele” exista o gramada de soiuri de oameni.Unii mai analfabeti decat altii , ori altii mai intelepti decat unii.

  De exemplu sunt indivizi care stau toata ziua pe Acasa Tv , sau de ce nu pe PRO tv ca in ultimul timp sunt amandoua cam la fel.Ah ba nu…imi pare rau , la Pro tv nu e permanent cineva care sa spuna “La naiba” si “Puii mei”.In fine si continuand , sunt persoane care casca ochii la National Geographic ori Discovery , dar mi-e mila pentru ca nu stiu cat de folos le este.Bien..sunt care si inteleg la ce se uita  dar sunt constienta ca sunt intrun numar redus.

 Un alt tip de “adam&eva” este cel care isi petrece tot timpul afara. Dar niciodata in casa.Ce naiba face ala toata ziulica, citeste Creanga?Whatever , pe de alta parte sunt cei care nu ies deloc drept urmare a unor traume indiscutabile si crunte.Ma ofer sa-i ajut eu!

  Acest articol nu este despre gay , bisexuali/e , lesbiane , transexuali/e etc. El prezinta doar cateva tipuri de “petrecere a existentei”omenesti.

  Ma intreb acum , eu din ce gama fac parte ? :)).Cu siguranta a celor care nu mai pot de bine

Pentru noi

For Janis Joplin-The rose

Ne mai amintim de Janis Joplin? Mai stie lumea de clasici? Pai , ca sa zic asa ,mie mi-e tare dor de ea.Iar atunci cand privesc cd-urile , articolele , clipurile , de cele mai multe ori ma cuprinde un fior .

  Nu cred ca as avea de ce sa recomand vreo melodie.Asta pentru ca fiecare asculta ce ii place , insa toti ar trebui sa stie de cantareata care a murit prea repede.

  Regina blues-rock-ului pentru mine , ea este.

 Nascuta pe 19 ianuarie 1943 in Port Arthur, Texas , Janis Lyn Joplin a avut de infruntat in anii adolescentei glasurile colegilor sai de clasa care o respingeau datorita stilului ei clasic , si al aspectului. Aceasta avea o acnee destul de vizibila , insa asta nu a impiedicat-o sa cante.

  A colaborat cu : Big Brother & the Holding Company  insa mai tarziu a ales sa se prezinte pe scena singura . Faptul ca reprezenta sexul feminin , atunci nu prea cunoscut in muzica rock , a facut-o cunoscuta peste hotare , apoi in intreaga lume.De asemenea si talentul sau ,impreuna cu vocea sa incomparabila au adus-o pe urmele gloriei.

   Tanara artista , adepta a genului Hippie  , moare pe 4 octombie in 1970 in urma unei supreadoze de droguri&alcool.

   www.tattooarchive.com/history/joplin_janis.htm

 

  

 

Cateva linkuri:

http://youtube.com/watch?v=fkGUt4QYc08&feature=related

http://youtube.com/watch?v=ju9yFA1S7K8&feature=related

http://youtube.com/watch?v=klhK_4evO5c&feature=related

 

 Merita!

No more bushit!

 

 

 

 

 

  Sigur ar trebui o campanie pentru asa ceva.Ar trebui sa ne atarnam jos , la balcon o “foaie” ca mai mult nu ne  lasa statul , pe care sa scriem “Nu mai vrem minciuni!”

  Nu stiu cine ne va asculta , dar sigur vom aparea la vreun post Tv local , ori in ziarul orasului /judetului.

  Campania se numeste “no more bushit” si are drept subiect viata pe care ne-am obisnuit sa o ducem.Adica : mita , documente false , autorizatii false , sub care ne ascundem cu totii dar sub care nimeni nu recunoaste.

  Propun , ca oricine e de acord cu “no more bushit” sa lase un post pe pagina personala cu sustinerea si propunerile care le are in spre “dezalcoolizarea” tarii noastre.

Mi-am lasat banii…acasa

 De 2 zile nu mai umblu cu banii dupa mine. Ii tin acolo…si facem economie.Oricum liceul e greu de intretinut cand stai singur asa ca “da-i batai”.

  Nu cred ca frica e aliatul meu in “intretinerea personala” ci mi mult increderea pe care nu o am.Ma innebuneste traficul dement din Focsani. Mai ales ca il aud spunand povestea fiecarui camion , microbuz sau rabla. Si ce sa fac? Nu fac nimic.Pentru ca nimeni nu face nimic!

  “Vai …uiet cat zgomot vecina ,  si nici noaptea nu inceteaza”

   “Asa si?Eu ce ar trebui sa fac , sa le dirigez sa nu mai treaca pe aici?”

-Vai si cand mai auzi si salvarea care face schimb de replici cu politia , ti se urca tot mercurul in creieri.Nici sa dormi ,  nici sa te droghezi nici sa bei nu poti!:)) Te bruiaza cu succes.Aici ar trebui sa vina toti dependentii(de orice fel) ca sa se trateze.

 SFAT: nu veni cu mana goala!

Cunosc

 Ma comportasem atat de stupid de fata cu el incat voiam sa opresc timpul si sa fug de la fata locului.Sa devin o fugara , si sa -mi impart mancarea cu oamenii strazii. Scapasem usor de acel moment caci nu ma bagase in seama .Probabil ,  ca sa nu ma raneasca.Dar cum sa-i fi spus ca tot ce am facut nu e decat o prostie?!

  Stiu cum e . Fiecare din noi stie , cat de usor intri in pamant de rusine , cand spui vreo prostie sau te exprimi neregulat.

  Cand vrei sa sari din cutiuta care iti inconjoara spusele , asa, ca in desenele animate.Cand vrei sa fii in alt loc decat in cel care esti.Cand ai vrea sa saluti peretii si sa-ti raspunda intelept.Cine poate sa faca peretii sa vorbeasca?