Dupa ce astazi am fost o ruina pe plan emotional, am realizat abia acum ca nu am ce sa fac si trebuie sa ma supun “gagicii mele” adica vietii.

    Si asta pentru ca nimic nu mi-a mers bine in aceste zile si ca orice as face tot in acelasi punct emotional ajung.Si ca sa nu fiu intrebata : iar nu am motiv de jale.Pur si simplu e una din complexele mele stari sufletesi minunate.

   Mi-am inceput ziua ducandu-ma la pregatirea de la romana pentru olimpiada, unde credeam( cu doua zile in urma) ca voi fi in forma si ma voi exprima cat se poate de bine, insa cum am ajuns acolo m-am “pleostit” pe scaun si la jumatatea orei am inceput sa ma gandesc la cai mov.Este absolut clar ca nu eram atenta si probabil visam la evadarea complicata pe care va trebui sa o pun in practica cat mai curand.

   Dupa-amiaza a fost de asemenea o tacere.Imi permit sa-i zic asa pentru ca s-a terminat ziua asa cum mi se termina mie ciocolata de cate ori o am.Deci inca o data stiu ca perseverez.

    Am schimbat “frecventa” pe last.fm chiar acum.M-am gandit sa trec de la death metale la doom, ca sa ma asortez elegant cu psihicul.Nu e asa ca toti avem zile de caca maca?EU INCA LE MAI DESCOPAR :-J

 

                                            ***

 

              Astazi in microbuz aglomeratie mare.Toata lumea cu mirosul specific, fiecare cu problemele de rigoare, nimeni multumit.Am urcat cand toate scaunele erau ocupate si m-am resemnat sa sta langa usa.Eventual pentru a-mi da comanda soferul sa inchid usa cand nu e inchisa.Cand sa ajung la destinatie, inainte cu 3 statii am gasit un scaun liber.Langa mine, se aseaza un orb.

              Si cum pe mine ma marcheaza orice experienta, am fost multumita, poate chiar incantata sa stau si cu alti oameni, decat cei care se plang ca nu au loc in microbuz.Bineinteles, eu aveam castile in urechi si-mi ascultam obsesia Draconian-the morningstar. Cand imi suna telefonul:

          “-Da?

           -Aha vin la 4 jumate, ok…pa!”

              Dupa ce inchid telefonul omul din dreapta mea ma intreaba niste chestiuni minuscule insa pe mine una, m-a uimit faptul ca nu stiam pe ce punct al fetei lui sa ma uit.Asta pentru ca sunt obisnuita sa ma uit in ochii oamenilor si ma simteam foarte prost sa ma axez pe ochii lui…Asa ca m-am facut ca ma uit in gol si am asteptat ca discutia sa se inchie iar eu sa revin la :

       I cried a river/for you to swim/to let you know/the state we’re in